Cetatea Sarmizegetusa Regia

Mănăstirea Prislop

Obiceiuri de Paști în Ardeal - ”Prăgșorul”

„ Prăgşorul " - Loc. Bistra, jud.Alba

Comuna Bistra, jud.Alba,(cea mai mare comună, ca întindere, din

Europa )păstrează de aproape 300 de ani un obicei de Paști care nu mai este întâlnit în nici o altă localitate din România. ”Prăgșorul” începe în Vinerea Mare, în timpul slujbei de Prohod, și se încheie în Duminica Tomii, când are loc ” Prăgșorul mic”. Obiceiul a fost adus în Bistra de la Roma, de Episcopul Blajului, Petru Pavel Aron, originar din comună.

Pentru desfășurarea obiceiului se formează o echipă de feciori necăsătoriți din sat (minimum 6, maximum 12), numiti ”crai”. Partea religioasă a obiceiului are loc în interiorul și în curtea bisericii, începând cu Vinerea Mare, la slujba  Prohodului Domnului. În tot timpul slujbei, Mormântul Domnului este păzit de ”crai”, îmbrăcați în ținută militară și înarmați cu sulițe. Străjerii îi reprezintă pe soldații romani care păzeau Mormântul lui Iisus, ritualul schimbării gărzii fiind inspirat din cel al gărzilor elvețiene de la Vatican.

În ziua de Paști, în curtea bisericii este desemnat ”primul crai”, care, după tradiție, urmează să se căsătorească în acel an. El este ales la propunerea celorlalți crai, în fața sătenilor și a preoților. Acestia aprobă alegerea făcută și-i felicită pe toți craii, urându-le succes.

 În a doua zi de Paști(luni), craii schimbă uniformele militare cu straie populare şi, însoţiţi de un taraf, cutreieră localitatea, din casă în casă, strigând “Hop, hop, hop, vivat”,unde primesc bani şi ouă de la săteni şi invită fetele la balul “Prăgşorului”. Ei aleg totodată şi “prima crăiasă”, care, împreună cu” primul crai”, va juca primul joc la balul de “Prăgşor”.

Balul este organizat din banii tuturor sătenilor,obiceiul de la Bistra având şi o continuare în Duminica Tomii, când are loc “Prăgşorul Mic”.

Obiceiuri de Paști în Ardeal - ” Pomeana copiilor ”

„ Pomeana copiilor "

În satul Presaca Ampoiului, jud.Alba, în a doua zi de Paşti, se organizează

„ Pomeana copiilor ", un obicei unic atât în Transilvania, cât şi în ţară.

“Pomeana copiilor” începe în Duminica Floriilor, când femeile din sat duc făină la “prescurariţă”, adică o femeie din localitate care coace prescurile pentru biserică.

Prescurăriţa face câteva sute de colaci, unii dintre ei de dimensiuni mici, care vor fi folosiţi la “pomeana copiilor”.

În a doua zi de Paşti, după slujba religioasă, colăceii sunt aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului așează ouă roşii. Toţi copiii din sat se vor aşeza apoi, câte unul, în spatele colăceilor, primind “pomeana” sfinţită de preoţi. În cadrul aceleași manifestări are loc și un concurs, în care cel mai frumos ou roșu este premiat de către primarul loc.Meteș, urmând ca locul II și III să fie și ele recompensate.

Sărbătoarea este interpretată, din punct de vedere religios, ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi al celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică.